Dumitru Manolăchescu

Cuvintele astea două au intervenit de vreo 20 de ani în vocabularul nostru cel de aproape toate zilele. Nu ne-au mai plăcut director şi ştiinţa conducerii, care cam tot cu asta se ocupă. Dar nu e important cum le zicem, ci ce fac managerii ăştia.

Păi în primul rând au lefuri foarte bune. Pe care le iau fără să ştie exact pentru ce. Cunosc câţiva manageri pe la unele instituţii ale statului care dau cu nevinovăţie din umeri când îi întrebi cu ce se ocupă... Nu prea ştie nimeni ce înseamnă să fii manager public la Prefectură, la Consiliul Judeţean sau la vreo primărie. Dar dacă-i musai, cu plăcere, nu? Au vrut guvernele manageri, manageri le dăm! Vor guvernele management, le dăm în cap cu managementul! Ce ne costă?!

Ei, aici s-ar putea să apară nişte mici probleme. Uite, de pildă, un funcţionar public onest, care face treabă şi are răspunderi, câştigă mai puţin de-un sfert din leafa unui manager public. Dacă e vorba de un spital, diferenţa e şi mai mare, un medic are nici 1.400 de lei pe lună, în vreme ce managerul este răs-plătit cu de vreo şase ori mai mult. E timp pierdut inutil să vorbim despre răspunderea unui medic, care salvează vieţi şi îi face pe bolnavi sănătoşi, şi cea a unui manager. Să vă dau un exemplu: Bogdan Marinescu, managerul-director al Spitalului Giuleşti, a rămas extrem de mirat când a fost pus sub acuzare în cazul copiilor arşi în incubatorul maternităţii: „Pentru ce, ce-am făcut eu, cu ce-am greşit?”.

Corect, la urma-urmei, ce-a făcut directorul? Ce face un manager, ce răspunderi majore are, de ce trebuie să fie plătit de şase-şapte-opt ori mai bine decât medicul specialist? Nu ştiu, s-ar putea să facă ceva, că de-asta are o echipă întreagă în subordine, la fel de bine plătită. Poate că unii dintre ei îşi merită leafa, dar ce vină are un medic rezident, care după şase ani de facultate grea şi trei ani de rezidenţiat este batjocorit, că altfel nu pot spune, cu o leafă de 780 de lei pe lună?! Cifra este exactă, este cazul fiicei unui prieten, medic rezident la un spital din Cluj.

Medicii cehi fac grevă pentru că-s prost plătiţi, ei au o leafă de 1100 de euro, în medie, şi nu-s deloc mulţumiţi. Ai noştri au aproape un sfert din cât au cehii şi rezistă... Cum? Coplată, coşpagă, ziceţi-i cum vreţi, dar este absolut normală practica asta câtă vreme toate guvernele post-decembriste n-au făcut nimic pentru creşterea salariilor acestor oameni. Miniştrii şi premierii României au fost preocupaţi de manageri şi management, de scoaterea medicilor la pensie şi a femeilor de serviciu în şomaj, de acordarea unor privilegii nesimţite magistraţilor, dar n-au avut ochi şi voinţă politică pentru a-i responsabiliza şi prin leafă pe medici.

Mai avem o speranţă, în care nu ştiu cât să credem: descentralizarea serviciilor spitaliceşti şi noul mod de salarizare şi funcţionare a medicilor. S-ar putea ca, odată cu aplicarea noii legi, care impune nişte restricţii până şi la lefurile managerilor, să înregistrăm o calmare a plecărilor din sistem. Pentru că altfel e grav, s-ar putea ca atotputernicii manageri să nu mai aibă ce manageria...