ACTUALITATE 14 mai 2014

„Să terminăm cu extremismul și să ne ocupăm de lucruri serioase”

de Székely Emőke | 945 vizualizări

Dialogul și operativitatea par a fi devizele noului prefect de Covasna, Marius Popica. Acesta a fost învestit în funcție la începutul lunii aprilie, și ne-a vorbit despre cum vede problemele societății covăsnene din noua postură.

– Spuneți-ne în primul rând cum vă simțiți în noul rol, cel de prefect?

– Fiind un post nou, un nou loc de muncă este destul de greu în prima perioadă până pot gestiona problemele, vin foarte multe informații noi, este o perioadă grea până reușesc să mă așez, să înțeleg fenomenul, ce am de făcut, să ajung să împart și să distribui munca la toți. Sunt învățat cu un volum foarte mare de muncă și cu munca peste program, acum mi se pare mult mai deschis unor oportunități noi. În funcția de prefect ai zilnic informații noi, ai mult mai multe de învățat, sunt multe domenii în care ești implicat, din acest punct de vedere este un pas mare înainte. Problemele pe care le avem le-aș împărți în două categorii. Unele sunt problemele tehnice, aici nu am probleme pentru că sunt un foarte bun organizator și mă implic și le rezolvăm foarte simplu, iar cea de-a doua categorie este cea a problemelor delicate, cum ar fi cele interetnice, trebuie văzut foarte clar până unde este limita prefectului și de unde vine sarcina politicienilor să rezolve aceste probleme delicate. Partea politicienilor o lăsăm lor, eu mă rezum la respectarea legii.

– Ați amintit de problemele interetnice. Ce părere aveți despre intenția PCM de a organiza un miting pro autonomie de Ziua Națională, respectiv despre faptul că primarul Antal Árpád a respins această cerere?

– De când am văzut această inițiativă am știut clar că e o „fumigenă”. Eu aștept să avem inițiative productive, care să aibă efecte benefice pentru electorat. Aștept proiecte care să vizeze creșterea numărului de locuri de muncă, să ajute societatea civilă. Astfel de inițiative, cum e aceasta, sunt strict electorale, și chiar dacă dânșii cred că dă bine la electorat, eu sunt absolut convins că nu asta își dorește publicul maghiar, și chiar nu îi văd rostul. Domnul primar are înțelepciunea necesară să nu admită astfel de cereri. Sunt niște provocări pe care nu ar trebui să le băgăm atât de mult în seamă. Și dacă societatea civilă nu va mai agrea astfel de lucruri care nu fac decât să ne tulbure liniștea, cred că vom ajunge într-un final să discutăm despre lucruri serioase și nu despre astfel de provocări fără rost.

– Care sunt acele obiective pe care le-ați propus pentru următoarea perioadă?

– În mod obligatoriu trebuie să veghez la respectarea legii deoarece cu asta ne ocupăm de fapt. În cazul în care se consideră că anumite legi nu se potrivesc cu zona sau cu ce cerințe sunt în domeniul societății civile sau alte domenii, putem încerca să sprijinim anumite modificări ale unor hotărâri de guvern sau proiecte legislative pe care noi să le primim și să le dăm mai departe către factorii de decizie. Le-am cerut și instituțiilor deconcentrate, în caz că sunt anumite propuneri de modificări legislative, să ne comunice. Prin ordin de prefect putem constitui o comisie care să pregătească aceste modificări legislative. Așa se face și un control al legislativului vizavi de modul cum se mulează o lege pe anumite probleme locale.

– Cum vedeți dialogul cu ONG-urile, respectiv rolul acestora în societatea covăsneană?

– Avem foarte mult de lucru cu societatea civilă, cu ONG-urile. Prefectura este implicată într-un proiect cu ONG-urile, vrem să facem o hartă a societăţii civile din județul Covasna, și astfel să reușim să știm câte organizații avem, cu ce se ocupă fiecare și poate sunt anumite sectoare de activitate care nu sunt atinse, sau poate sunt anumite activități care s-ar putea face prin ONG-uri, și nu avem acoperire pe sectorul respectiv. În aceeași idee avem multe proiecte europene care s-ar putea implementa și care după părerea mea din cauza unei informări insuficiente se pierd. Prefectura trebuie să facă o cât mai bună informare a ONG-urilor, dar și a mediului de afaceri, a cultelor și a tuturor celor interesați în ceea ce privește proiectele europene.

– La o întâlnire a ONG-urilor mai mulți lideri ai acestora s-au plâns de birocrația excesivă, de piedici care li se pun. Dumneavoastră cum vedeți această situație?

– Am avut o discuție prealabilă cu instituțiile deconcentrate și chiar voi insista pe tema asta. Cine vrea să facă un proiect are nevoie de fel și fel de avizări. Acestea se pot da în maxim 30 de zile, dar se pot da și în 5 minute. De la caz la caz fiecare instituție să aibă grijă și să țină cont de faptul că dacă reușește să dea o adeverință legal, după procedură, într-o zi, prin acest mod de a se purta mai eficient o sa ajute la realizarea unui proiect. Și orice proiect înseamnă atragerea unor fonduri, un loc de muncă în plus. Fiecare director trebuie să știe că are o anumită răspundere și trebuie să și-o asume. Degeaba ne văităm că nu avem locuri de muncă, și când e vorba să sprijinim să se facă un proiect, nu ne implicăm și nu ne pasă. ONG-urile pot face minuni, numai să simtă că sunt sprijiniți și nu că li se pun contre. Aici trebuie să schimbăm mentalitatea instituțiilor și a oamenilor în general. Toată lumea așteaptă ca cineva să facă ceva. Nu vine nimeni să ne facă nimic, noi trebuie să muncim. Rolul instituțiilor este să înțeleagă și acolo unde văd o inițiativă bună să o sprijine și să nu o oprime.

– Așadar le-ați cerut deconcentratelor să fie mai operative?

– Deconcentratele nu sunt subordonate Prefecturii, dar Prefectura are pârghii și poate coordona activitatea deconcentratelor în județ. Are toate pârghiile legale să vegheze la buna funcționare a deconcentratelor. Plus că Prefectura poate face legătura între diferitele instituții, pentru că fiecare instituție s-ar putea să lucreze după procedurile ei, dar nu fac o foarte bună legătură între ele. Și atunci acolo unde sunt anumite întreruperi de flux sau neconcordanțe, Prefectura poate interveni și să facă medierea între cele două instituții.

– Veniți din sfera agriculturii. Cum vedeți situația din județ din acest punct de vedere?

– În ceea ce privește agricultura, am făcut progrese foarte mari. Aș vrea să subliniez faptul că județul Covasna este unul dintre cel mai bine puse la punct județe din punct de vedere al subvențiilor, creșterea animalelor și din punct de vedere al suprafețelor lucrate. În județ găsim teren nelucrat doar accidental. Avem exemple de specialiști agronomi care s-au privatizat la timp și ei lucrând corect terenurile, și vecinul a învățat de la ei și de aceea în Covasna terenurile se lucrează foarte corect. Problema majoră este că încă nu există organism de consultanță care să ajute fermierul la scrierea de proiecte. Unui agricultor nu poți să-i ceri să depună și documente pentru proiecte. Trebuie găsită o formulă de consultanță care să fie și accesibilă, și să vină specialistul la fermier, și nu omul să umble cu plasa către agenție. Ani de zile s-a discutat despre camerele agricole, dar încă nu s-au legiferat, așadar e lipsă gravă de consultanță în agricultură, prin care s-au pierdut foarte multe fonduri.

– Cum vedeți colaborarea între Instituția Prefectului și administrațiile locale din județ?

– Venind din poziția de a ne cunoaște unul pe altul, lucrurile merg simplu. Sunt convins că putem menține același mod de a lucra, avem stabilite întâlniri ori de câte ori este nevoie să discutăm punctual orice problemă care apare și înainte de a lua orice decizie putem sta la masă și să discutăm problemele sensibile uitându-ne unul în ochii celuilalt. De multe ori dacă discuți cu cineva și nu trimiți hârtii ca să penalizezi din primul minut, ci mai întâi stai și explici care este situația și care ar fi problema legală care s-ar putea crea în următoarea perioadă, s-ar putea să se rezolve multe probleme prin dialog și să nu ajungem în instanță. În instanță o să ajungem în cazul în care epuizăm toate căile pe care le putem avea înainte. Prefectura face aviz de legalitate pentru toate hotărârile consiliilor locale și ale Consiliului Județean. Și de aici apar anumite nepotriviri vizavi de lege. Corpul nostru de juriști vine cu anumite obiecții. Am impus ca secretarii care se ocupă de latura legală a hotărârilor să țină legătura cu juriștii noștri pentru a găsi soluții acolo unde sunt încălcări și să se facă modificările astfel încât legea să fie respectată. Eu evit să ajungem în instanță pentru că lucrurile se pot discuta omenește.

– Credeți că prin dialog se poate rezolva și „războiul steagurilor”?

– Sper să apară cât de curând și legea cu steagurile și să fie stabilit foarte clar regimul steagurilor unităților administrativ teritoriale, să fie stipulat clar ce se poate face. Se vede foarte clar că voința oamenilor este să aibă un steag al lor, dar trebuie reglementat în ce condiții poate fi acela folosit. Sunt probleme care apar în teritoriu, dar nu sunt încă reglementate. Dacă lumea vrea neapărat un steag, trebuie să facem demersurile și să se reglementeze foarte clar. Sau dacă Parlamentul nu vrea niciun fel de steag, să spună, dar să nu mai lăsăm portițe de interpretare. De asemenea, legea ar trebui să reglementeze foarte clar și folosirea steagurilor unor etnii, cum ar fi cel secuiesc.

– Dacă ar fi să trageți o concluzie în ceea ce privește relațiile dintre români și maghiari în județ, care ar fi aceea?

– Cred că relațiile dintre români și maghiari trebuie să se bazeze în primul rând pe respect. Orice drept câștigat de partea maghiară nu înseamnă că trebuie să oprimăm un drept al românilor, e loc și pentru unii și pentru alții, iar aici e o tendință de a se exagera de ambele părți. Problema pleacă de la conducători, indiferent cum îi numim, dacă se continuă această stare de tensiune, ușor-ușor va afecta populația. Și din păcate cea mai expusă este populația tânără și în loc să avem o generație mai deschisă, mai europeană, ne formăm niște generații înrăite între ele, ceea ce nu este bine. Pe termen lung vom pierde enorm pentru că în unul din cele mai sigure județe părem un județ cu probleme, ceea ce e fals. Astfel în loc să atragem proiecte, pierdem prea mult. Prea mulți filosofi vin să ne învețe pe noi cum să trăim. Noi știm ce avem de făcut, și nu avem nevoie de unii sau alții care să vină și să ne învețe ce și cum trebuie să facem. Suntem un teatru trist aici și joacă toți cum vor, apoi pleacă, iar noi rămânem cu problemele noastre. Și grav e că tinerii, care nu au încă personalitatea formată, spun că acesta e viitorul, așa ceva trebuie să facem. Și atunci rolul celor care au ceva de spus este să nu încurajeze asemenea elemente. Să terminăm cu extremismul și să ne ocupăm de lucruri serioase.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
io, 15 mai 2014
Vrem fapte, de vorbe suntem satui, parteneriat, dialog, respect, intelegere si mai ales liniste, asta vrem, ex. ajutorul acordat de Primarie SI CONS.jUD.CVpentru festivalul de teatru " ARTA".
Enrique Esteban, 15 mai 2014
PETIŢIE PT RECUNOAŞTEREA PARTENERIATELOR CIVILE ÎN ROMÂNIA (Cum exista în Franţa, Anglia, Ţara Galilor, Scoţia, Spania, Portugalia, Olanda, Germania, Belgia, Luxemburg, Danemarca, Finlanda, citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.