O inimă sănătoasă pulsează, în mod normal, de 60-80 de ori pe minut, zi şi noapte, neîntrerupt. Orice ieşire de pe aceste „frecvenţe” poate fi un semnal de alarmă, dar prea puţini oameni găsesc răgaz să asculte ritmul inimii.

Potrivit statisticilor, bolile cardiovasculare şi ale sistemului circulator fac anual milioane de victime în întreaga lume, în special în rândul bărbaţilor, iar în România sunt principala cauză de deces. În aceste condiţii, un hotel sau o pensiune în staţiunea Covasna, supranumită „staţiunea inimii”, reprezintă o investiţie sigură.

Nu se mai ştie nici cine şi nici când a descoperit pentru prima dată această „oază” de sănătate, cu aer ionizat, mofete şi ape minerale tămăduitoare, dar cert e că localnicii le-au testat în decursul secolelor, iar efectele lor terapeutice sunt incontestabile.

Singurul spital din ţară de recuperare a bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare

Covasna este o imensă clinică naturală, unde vin la tratament an de an zeci de mii de oameni din ţară şi străinătate. Nu întâmplător aici există singurul spital din România profilat pe recuperarea bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare, oameni care suferă de cardiopatie ischemică, insuficienţă mitrală şi aortică, hipertensiune arterială ori care au scăpat cu viaţă după un infarct.

Un spital de boli cardiovasculare poţi construi oriunde în lume, dar un sanatoriu de recuperare, doar acolo unde există factorii naturali ce nu pot fi nici mutaţi şi nici multiplicaţi. Tratamentul de la Covasna se bazează pe aerosoli, băi în apele carbogazoase şi mofete (emanaţii uscate de gaze naturale postvulcanice), care au un puternic efect vasodilatator. Concentraţia de bioxid de carbon a gazului mofetic de la Covasna este cuprinsă între 95 şi 99%, iar, după spusele specialiştilor, combinaţia cu radon măreşte durata efectelor terapeutice timp de câteva luni.

Amenajată sub formă de amfiteatru în trepte, mofeta seamănă la prima vedere cu o saună mare în care oamenii intră îmbrăcaţi. Pentru că este mai greu decât aerul, gazul stagnează întotdeauna în partea inferioară şi formează o „pătură” invizibilă, iar fiecare pacient poate coborî, în funcţie de recomandarea medicului, până la un anumit nivel, dar niciodată peste cel al pieptului, pentru că inhalarea lui e deosebit de periculoasă, chiar letală. De aceea, nivelul gazului e măsurat în permanenţă şi marcat cu o panglică de culoare roşie, iar curele de 5-20 de minute se fac sub supravegherea balneologilor.

Cei care au făcut tratament spun că au simţit cum se încălzesc şi „iau foc”, pentru că acest gaz creşte fluxul sanguin din tegumente şi muşchi şi dilată vasele de sânge. De obicei, efectele se văd după 14 zile de tratament, afecţiunile cardiovasculare ameliorându-se simţitor.

Specialiştii susţin că mofetele sunt bune nu doar pentru bolile de inimă, ci şi pentru cele ginecologice, dermatologice, reumatologice şi endocrine, precum şi pentru afecţiunile aparatului locomotor, tulburări metabolice, nevroze şi neuropatii. Mofeta este, de asemenea, un remediu excelent şi pentru disfuncţii erectile, fiind considerată o „Viagra” naturală.

Mofeta Spitalului de recuperare cardiovasculară Covasna este una dintre cele mai mari din lume şi este alimentată cu bioxid de carbon post-vulcanic extras din adâncime cu o sondă. Spitalul, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, are o capacitate de cazare de peste 770 de locuri în zece secţii, dintre care două pentru copii, şi tratează anual circa 16.000 de pacienţi, dar cereri de internare sunt de două ori pe atât.

Pacienţii beneficiază de condiţii de hotel, fiind cazaţi în pavilioane, cu camere cu două şi trei paturi. Spaţiile de cazare, masă şi tratament au fost modernizate cu sprijinul Ministerului Sănătăţii şi al unor sponsori, dar şi al pacienţilor care au dorit să facă donaţii, beneficiind în schimb de prioritate de cazare în camere cu confort sporit.

Staţiunea Covasna a trăit şi trăieşte în continuare de pe urma acestor pacienţi, dar şi a pensionarilor veniţi cu bilete de odihnă subvenţionate de stat pentru a-şi trata bolile de inimă. Autorităţile locale şi-au dat seama că trebuie să atragă în staţiune nu doar pensionari, ci şi tineri şi oameni cu bani, aşa că au realizat o serie de investiţii – au amenajat o pârtie de schi, au redeschis cinematograful şi au cumpărat un trenuleţ pentru turişti.

Şi hotelierii au început să-şi modernizeze bazele de odihnă şi tratament şi să ridice numărul stelelor. În unele hoteluri, turiştii plătesc doar cazarea şi masa, nu şi tratamentul şi procedurile medicale dacă vin cu trimitere de la medic, acestea fiind decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.

Primul hotel de lux de patru stele

În 2007, în vecinătatea Spitalului de recuperare a fost dat în funcţiune primul hotel de lux de patru stele, care nu duce lipsă de turişti. Patronul acestuia, Ovidiu Costea, a renunţat la afacerea cu pateuri, şi-a vândut partea şi s-a lansat în turism, înţelegând că are în mână afacerea viitorului în condiţiile în care tendinţa secolului XXI este întoarcerea la natură şi la remediile naturiste.

Herman Rosner, membru în Consiliul director al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, e de părere că staţiunea Covasna ar trebui să se plaseze pe primul loc ca prioritate naţională, avându-se în vedere că bolile de inimă sunt şi vor rămâne în următorii 20 de ani principala cauză de deces la nivel mondial.

El pledează pentru introducerea unor pârghii de stimulare a medicilor de familie şi specialiştilor care, în locul medicamentelor, prescriu tratamente balneare sau cure de prevenire, de întreţinere şi recuperare în staţiuni, pentru că astfel ar scădea „notele de plată” la medicamente, iar presiunea pe bugetele de sănătate ar fi mult mai mică. O altă propunere este activarea tichetelor de vacanţă care ar contribui la resuscitarea turismului intern, măsură ce s-a dovedit a fi un succes în alte ţări europene.

Prinşi de „vârtejul” cotidian şi mereu cu gândul la ziua de mâine, prea puţini oameni îşi fac timp un minut să-şi asculte ritmul inimii înainte de a fi prea târziu. E adevărat, „timpul înseamnă bani”, însă „sănătatea înseamnă aur”.