ACTUALITATE 2 august 2015

Tradiţii şi superstiţii în luna lui „Gustar”

de Covasna Media | 582 vizualizări

De ce în august se sfinţesc boabele de grâu, se retează fagurii cu miere şi nu mai sunt bune apele pentru scăldat

Denumită popular şi „gustar”, august, ultima lună a verii, abundă în tradiţii, obiceiuri şi superstiţii. Din bătrâni se spune că cei care au stupi e bine să adune mierea pentru că aceasta capătă puteri miraculoase. Casele se stropesc cu agheasmă, iar boabele de grâu care se cultivă toamna se sfinţesc la biserică pentru a da rod bogat.

August este însă şi ultima lună de vară, iar femeile de la ţară adună plante şi fructe pe care le pun la uscat pentru leacul diverselor boli. În această perioadă se coc, se mănâncă şi se gustă cele mai multe fructe şi legume ale anului, de unde şi denumirea populară de „Gustar”.

Pe lângă bogăţia de bucate, în august se întâlnesc o serie de tradiţii, datorate în mare parte sărbătorilor care au loc acum. Este vorba despre Macaveii, Scoaterea Sfintei Cruci pe data de 1 august; Probejenia sau Schimbarea la Faţă pe data de 6 august; Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului pe data de 15 august; Vartolomeii, Sfântul Apostol Bartolomeu, pe data de 25 august şi Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul pe data de 29 august.

Se coc şi se gustă cele mai multe fructe

Luna a VIII-a a calendarului Gregorian este perioada în care se coc şi se gustă cele mai multe fructe. În popor, luna august se mai numeşte Augustru, Masekariu sau Gustar.

În luna lui Gustar este datina de a se reteza fagurii, luându-se mierea şi lăsându-se albinelor numai atât cât le-ar trebui pentru hrana lor de peste iarnă. Gustar (gustul ritual al boabelor de struguri) sau Secerar (luna secerişului) este una din lunile în care abundă recolte de tot soiul.

Acum se încheie secerişul, satul se pregăteşte pentru arăturile de toamnă, femeile pregătesc rezervele de iarnă.

Postul Sfintei Maria Mare

Conform specialiştilor în Etnografie şi Folclor, în prima jumătate a lunii august credincioşii ţin postul Sfintei Mărie Mare, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin ortodox. Se spune că acest post este rupt din Postul Paştelui care, în trecuturile îndepărtate, ar fi ţinut 9 săptămâni. Cum primăvara este o perioadă mai săracă în alimente, s-au mutat două săptămâni vara, înaintea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, când legumele, zarzavaturile şi fructele sunt numai bune de mâncat şi gustat.

Se culeg plante de leac

Ca să le meargă bine, oamenii de la ţară ţin şi acum cont de câteva obiceiuri moştenite din străbuni. Pe data de 1 august se stropesc grădinile şi livezile cu agheasmă, se sfinţeşte grâu la biserică, pentru a-l amesteca cu seminţele ce urmează a fi semănate ca să aibă rod bogat, iar cei care au stupi adună mierea deoarece aceasta capătă puteri miraculoase de vindecare.

Pe 6 august, de Probejenie, femeile adună şi usucă plante şi fructe de leac, oamenii încetează cu scăldatul în râuri, iar călătoriile trebuie amânate pentru că e pericol de rătăcire. Începând cu această zi fructele, în special strugurii şi prunele, sunt bune de gustat, deoarece devin pline de dulceaţă şi savoare, existând şi o zicală în acest sens, şi anume: „boabă nouă în gură veche”.

Dacă înfloresc trandafirii, va fi toamnă lungă

Pe 15 august, de Sfânta Mărie Mare, femeile credincioase merg la biserică cu fructe şi bucate alese ce vor fi date de pomană pentru sufletele celor răposaţi. De asemenea există, în această zi, superstiţia conform căreia dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă.

Luna august este, totodată, o lună a semănăturilor de toamnă, timpul fiind optim pentru aceste activităţi, în special după data de 15 august. În luna august se coboară turmele de oi de la munte, bărbaţii schimbă pălăria cu o căciulă, iar cerbii spurcă apele curgătoare, care nu mai sunt bune de scăldat.

La sfârşitul lunii, pe data de 29 august, nu se mănâncă struguri şi nu se bea vin, deoarece sunt asociate cu sângele şi amintesc de tăierea capului Sfântului Ioan. Totodată, nu e bine să se mănânce fructe şi legume rotunde, care ar putea semăna cu un cap şi nu se va folosi cuţitul la tăiat, pâinea şi alte alimente rupându-se cu mâna.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.