ACTUALITATE 17 septembrie 2015

Cercetări reluate la situl arheologic „Costanda – Lădăuţi”

de Covasna Media | 1004 vizualizări

Timp de două zile, în 4 şi 5 septembrie, o echipă formată din istorici şi geografi a reluat cercetările la situl arheologic „Costanda – Lădăuţi” din comuna Barcani, judeţul Covasna. Activitatea a avut ca scop principal obţinerea de probe pentru stabilirea unei datări absolute a momentului locuirii pe „Dealul Borşoşului”.

„Pentru zona Întorsurii Buzăului nu există nici un fel de datare absolută, datare radiocarbon, C14 cum este cunoscută această metodă, în momentul de faţă. Toate datele sunt relative şi sunt bazate pe tipologia unel­telor şi prelucrarea acestora. De aici încercăm să obţinem datări pentru o cronologie absolută”, a declarat Marian Cosac, lector dr. la catedra de istorie a Universităţii „Valahia” din Târgovişte.

„Ştim din cercetările anterioare, începute în anii '60, că este vorba des­pre o aşezare paleolitică ce aproxi­măm noi că are o vârstă de 10.000 de ani, adică din perioada de sfârşit a paleoliticului superior. Practic, în momentul de faţă, ştim doar de un singur moment de locuire pentru depresiunea Întorsurii Buzăului pentru perioada paleoliticului. Aşezarea de aici nu e o noutate. Plusul pe care noi îl aducem acum este cel de cercetare interdisciplinară. Aceasta e evolutat foarte mult din anii 1960 şi până acum”, a mai precizat Marian Cosac.

Profesorul de istorie de la Universitatea „Valahia” a mai spus: „Acum nu am stat decât două zile. Dacă rezultatele preluate sunt promiţătoare, probabil anul viitor vom deschide o săpătură aici. Încercăm să găsim argumente pentru a deschide un şantier arheologic. Dar oricum noi revenim aici în fiecare an”.

Echipa de cercetare

Echipa de cercetare a fost compusă din opt membri: Lector Dr. Ma­rian Cosac, de la catedra de istorie a Universităţii „Valahia” din Târgovişte, Lector Dr. George Murătoreanu de la catedra de Geografie a Universităţii „Valahia” din Târgovişte, directorul Direcţiei de Cultură Dâmboviţa, Dr. Radu Alexandru, Dr. Dan Buzea de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe (n.r. participare în cadrul proiectului „MINERVA – Cooperare pentru cariera de elită în cercetarea doctorală şi post-doctorală”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial, Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013), Dr. Ulrich Hambach de la Universitatea „Bayreuth” din Germania şi studenţi de la Universitatea „Valahia” din Târgovişte, specializarea Istorie.

„Echipa de cercetare de la „Costanda-Lădăuți”, mulțumește pe această cale primarului comunei Barcani, Gheorghe Marin, pentru sprijinul acordat în realizarea acestor cercetări arheologice sistematice pe teritoriul administrativ al comunei”, au precizat membrii echipei de cerce­tare.

Cercetări anterioare

De cercetările arheologice de la Întorsura Buzăului se leagă începuturile arheologiei preistorice în Transilvania, prin descoperirea, în anul 1910, de către Iulius Teutsch, la confluenţa pârâului Cremenea cu un afluent al său („Ăl Rău”) a unui atelier atribuit Aurignacianului, fapt ce a avut ca urmare introducerea în litera­tura de specialitate europeană a acestui sit din Transilvania.

Un articol publicat pe site-ul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni notează că situl arheologic „Costanda – Lădăuţi” din comuna Barcani „este inclus în Repertoriul Arheologic Naţional (cod: 63651.01), în Lista Monumentelor Istorice din România (Cod LMI-2010: CV-I-s-B-13040) şi este bine cunoscut în litera­tura arheologică naţională şi internaţională, datorită descoperirii unor aşezări de tip atelier, specia­lizate în cioplirea silexului (cre­mene)”.

Conform unui articol publicat de echipa de cercetare, „situl paleolitic de la Costanda-Lădăuţi este amplasat la contactul dintre Munţii Întorsurii (la Nord) şi Depresiunea Întorsura Buzăului (la Sud), la o altitudine absolută de aproximativ 750 m, pe Dealul Borşoş, într-o largă înşeuare. Aşezarea a fost cerce­tată de arheologul Al. Păunescu în cursul a două campanii în anii 1960 şi 1961, când a fost săpată o suprafaţă de 120 metri pătraţi. Un mic sondaj de 8 metri pătraţi a fost executat în 1973 de Al. Păunescu şi M. Cârciumaru în vederea prelevării de probe necesare cercetărilor interdisciplinare. Rezultatele arheologice au atras atenţia asupra faptului că materialul litic, atribuit tardenoasianului, este în asociaţie cu resturi de combustie (cenuşă), iar unele piese prezintă urme evidente de ardere”.

„În stadiul actual al cercetării arheologice, cât şi a analizei materia­lului litic, este dificil de identificat tradiţia culturală prezentă la Costanda – Lădăuţi. Debitajul orientat către obţinerea de lamele, alături de tipurile de retuşe aplicate pe unele dintre suporturi, ne indică o perioadă finală a paleoliticului superior (cca. 10.000 a. Hr.)”, mai notează literatura de specialitate.

„Depresiunea Întorsura Buzăului a fost cercetată din punct de vedere arheologic în trecut, de către mai multe echipe de arheologi din ţară: M. Roska (1924); C. S. Nicolăescu – Plopşor (1957), Alexandru Păunescu (1960-1961) şi Marin Cârcimaru (1973), care au adus informaţii despre locuirile paleolitice din această zonă a României. Cele mai cunoscute des­coperiri arheologice din paleolitic, din Jud. Covasna, sunt cele de la Brăduţ, unde este semnalată o des­coperie atribuită musterianului (paleoliticul mijlociu), precum şi cele din zona Depresiunii Întorsura Buzăului: de la Cremenea - „Malu’ Dinu Buzea”, Ciumernic – „Gâlmă - În Roate”, şi Barcani - „Constanda - Lădăuţi”, atribuite paleoliticului superior”, precizează articolul publicat pe site-ul MNCR cu ocazia excursiei documentare organizată anul trecut la situl „Costanda – Lădăuţi”.

Iulia Drăghici

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.