ACTUALITATE 7 octombrie 2015

Titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, un motor de dezvoltare regională pe mai multe niveluri

de Mirela Cara Dragu | 800 vizualizări

Candidatura orașului Sfântu Gheorghe la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021este o inițiativă apreciată de unii și blamată de alții. După mai bine de jumătate de an, în care echipa i2021 a pregătit propriu-zis candidatura care va fi depusă sâmbătă la Ministerul Culturii, am stat de vorbă cu Knop Ildikó, coordonatoarea proiectului, și cu Veres Nagy Tímea, manager cultural, cărora le-am cerut să ne explice care sunt aspectele pozitive pe care derularea acestui proiect le atrage asupra orașului nostru și de ce merită să susținem și să ne implicăm în proiect.

Mirela: Pentru început aș vrea să le spuneţi oamenilor de ce a fost nevoie ca orașul Sfântu Gheorghe să se înscrie în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Ildikó: Această inițiativă nu vine din senin. Sfântu Gheorghe a investit în cultură și până să apară apelul pentru candidatură. A investit consecvent, anual și, în 2011, chiar am fost primii la nivel de țară între localitățile care investesc în cultură. De asemenea, în 2010, când s-a făcut ultimul studiu privind vitalitatea culturală a orașelor din România, Sfântu Gheorghe a ieșit pe locul III. În consecință, credem că nu este deloc nefondată această inițiativă.

Mirela: Ce facem cu oamenii care văd lucrurile pragmatic și spun „Noi nu avem trotuare și asfalt pe străzi și ne trebuie Capitală Europeană a Culturii?!”?

Ildikó: În primul rând, cred că este important de știut că o investiție infrastructurală costă mult mai mult decât ce se investește într-un proiect cultural. De exemplu, din sumele alocate pentru asfaltarea sau reabilitatea unei străzi întregi se poate face un program cultural de un an. Apoi, în momentul în care avansăm în această competiție, chiar dacă ajungem sau nu să câștigăm titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, vom obține beneficii pe toate planurile posibile, ceea ce înseamnă că o să avem beneficii economice, o să se investească mai mult în infrastructură pentru că ochii lumii vor fi pe orașul nostru și vom reprezenta România în acest demers. Vom putea să arătăm că suntem un oraș în care un occidental va beneficia de aceleași condiții ca la el acasă. Mai mult, din experiența fostelor capitale culturale ale Europei s-a dovedit că acest impact persistă și după câștigarea titlului. Deci nu vorbim doar despre ceva ce se întâmplă și se rezumă strict la anul 2021.

Tímea: Aș vrea să subliniez că starea în care se află orașul în momentul în care candidează nu este atât de importantă. Ceea ce contează este viziunea și poziția pe care dorește orașul respectiv să ajungă prin această candidatură. Dacă acum avem „luxul” de a finaliza reabilitarea unei străzi în 10 ani, după această candidatură totul va trebui accelerat și nu vom putea întârzia atât de mult. Poate în doi ani va trebui să reabilităm tot orașul. Va fi un „must” dacă vom câștiga.

11225173_426446757560837_7632673094217736004_n

Mirela: Și ce se va întâmpla cu aceste beneficii implicite ale proiectului în cazul în care Sfântu Gheorghe nu va câștiga?

Ildikó: De când s-a anunțat intenția de a candida, au început mai multe feluri de consultări publice de specialitate prin care oamenii din regiune și din oraș au început să se gândească împreună în ce oraș sau în ce regiune și-ar dori să trăiască în 2021. Și, chiar dacă nu obținem titlul, aceste idei și proiecte concrete care s-au născut în urma acestor discuții nu vor dispărea. Ele există. Și există și o voință din partea municipalității de a susține în măsura în care se poate aceste inițiative care s-au născut pe motivul candidaturii.

Tímea: În plus, în timpul acestor consultări, au ieșit la iveală proiectele mari. În primele luni ale proiectului au fost propuneri timide, dar începând din august au venit chiar proiecte mari, cu artiști europeni, cu workshop-uri, cu co-producții. Deci aceste idei existau aici în zonă, dar nimeni n-a avut curajul să se gândească la ele, iar acum ele sunt spuse cu voce tare. Un alt aspect important este acela că există o strategie culturală a orașului. În prioritățile strategiei culturale și în viziunea pe care Sfântu Gheorghe o are pentru 2021 există o mulțime de demersuri care se pot face și care implică o schimbare de mentalitate. Trebuie să avem în vedere că, atunci când vorbim de cultură, nu vorbim numai despre artiști sau galerii de artă și teatru, ci și despre un mod de viață și un mod de gândire. În țările dezvoltate există conceptul de bunăstare culturală care înseamnă și o dezvoltare regională, dar înseamnă și că politicile culturale ajung din periferie în centrul politicilor publice. Deci cultura devine un motor și un aspect al vieții, nu mai este la periferie și nu mai este un lux pentru oameni.

Mirela: Când vorbiți despre schimbare de mentalitate, la ce anume vă referiți? Ce trebuie schimbat în mentalitatea locuitorilor din zona noastră?

Ildikó: Cu această întrebare am ajuns la specificul proiectului nostru. Conceptul de bază presupune toate problemele sau subiectele legate de identitatea personală, a unor grupuri sau comunități. Proiectul nostru are ca scop să faciliteze exprimarea identităților diferite, din toate punctele de vedere, nu doar din punct de vedere etnic. Identitatea în sensul larg al cuvântului. Prin intermediul artiștilor și al evenimentelor dorim să punem sub lumina reflectoarelor tema identității. Dorim să creăm un mediu în care fiecare își poate exprima liber identitatea fără a fi judecat pentru ceea ce este. Noi vrem să ne cunoaștem și să nu mai trăim în lumi paralele, ci să găsim o cale de a putea să ne exprimăm identitatea.

Mirela: Care sunt atuurile orașului? Pe ce mizează în această cursă?

Ildikó: În acest concurs noi nu încercăm să ne poziționăm prin raportare sau prin comparație cu alt oraș. Cred și sper că atuul nostru va fi sinceritatea cu care abordăm prezentul în care trăim și cred că vom avea nevoie de mult curaj ca să putem vorbi despre problemele pe care le avem la nivel de comunitate și societate. Noi avem aici un specific, fiind vorba despre o regiune în care o anumită etnie este majoritară, însă alte probleme pe care le abordăm pe parcursul proiectului nu se leagă numai de acest aspect. De exemplu, de efectele comunismului putem vorbi atât la nivel național, cât și la nivel est-european.

Tímea: Pentru mine, dar nu garantez că juriul va gândi la fel, atuul este că mai întâi am realizat onest problemele cu care ne confruntăm, și aici am în vedere problemele de dezvoltare, nu pe cele de concept, dar în același timp avem și o viziune. Știm foarte clar unde vrem să ajungem. Totul are o perspectivă.

Mirela: Cum îi implică și cum îi angrenează acest proiect și pe românii din regiune, care sunt minoritari din punct de vedere numeric?

Tímea: Când am vorbit cu oamenii din Sfântu Gheorghe, eu am avut impresia că toată lumea aștepta o șansă de a putea vorbi despre frustrările noastre ale tuturor, despre cum se simte un român aici. Am auzit și români nemulțumiți de faptul că presa centrală îi folosește ca pe niște marionete ca să prezinte subiecte de scandal. Oamenii care trăiesc aici, indiferent de etnie, au toți nevoie să se simtă în siguranță și să aibă libertatea de a fi cine sunt.

Mirela: Pentru că vorbim de români, aș vrea să ne oprim puțin asupra sintagmei de „Capitală Culturală a Ținutului Secuiesc”, care a inflamat opinia publică românească și a dus chiar la concluzii că acest proiect este unul separatist și un pretext al secuimii de a se detașa și a-și afirma propria identitate. Cum stau lucrurile din acest punct de vedere?

Ildikó: Cred că aceasta este prima noastră oportunitate de a vorbi despre acest aspect al denumirii de Ținut Secuiesc. De când mă ocup de proiectul acesta mi-am dat seama că un motiv de reținere din partea populației de etnie română este faptul că acel cuvânt „ținut” poartă în el ideea de organizare administrativă. În schimb, dacă zicem Székelyföld înseamnă glie secuiască și asta foarte clar se referă la o zonă geografică și istorică, dar nu implică un context administrativ. Este exact așa cum este Țara Bârsei, Țara Oașului sau Țara Moților. Acest titlu este un scop. Să afirmăm că putem să ne poziționăm în această regiune ca și un oraș care vrea să se dezvolte prin cultură și care poate să înainteze o ofertă culturală artistică variată, ținând cont de specificul orașului.

Tímea: Eu cred că ar trebui să facem o discuție separată despre această sintagmă să aflăm exact care sunt temerile românilor cu privire la ea. Pentru că noi nu promovăm izolarea în niciun caz. Nimeni nu dorește izolare, nimeni nu vorbește de segregare sau ceva de acest gen. Ar trebui să aflăm clar care este problema cu această sintagmă de Ținut Secuiesc. Ne-ar ajuta să înţelegem mai bine de ce deranjează.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.