Populația satului Araci se împarte 8-9% maghiari, 18-20% români, restul de peste 70% fiind romi

În ultimii ani, problema îmbătrânirii populației la nivel european este din ce în ce mai des dezbătută și analizată. Cel mai frecvent, scăderea demografică se explică prin faptul că, din motive economice, tinerii refuză să își mai întemeieze familii și își asumă din ce în ce mai puțin nașterea de copii.

Acest aspect al schimbării demografice se regăsește și în România și a ajuns să se resimtă și la nivelul județului Covasna. Un exemplu concludent în acest sens îl reprezintă satul Araci din comuna Vâlcele, unde una dintre cele trei etnii care o populează s-a extins numeric în ritm alert în ultimii ani, ajungând să dețină o majoritate covârșitoare.

Populația maghiară și cea română, îmbătrânite și fără viitor

Prezentată în procente, populația satului Araci se împarte astfel: 8-9% maghiari, 18-20% români, restul de peste 70% romi. Având o filosofie de viață diferită de cea a etniilor alături de care conviețuiesc, romii nu au rezerve în privinţa procreării. În 2014, de exemplu, s-au născut 163 de copii romi și niciun român sau maghiar. Situația s-a repetat și în 2015, până în prezent fiind născuți aproximativ 96 de romi și în continuare niciun român sau maghiar. Explicația este aceea că populația celorlalte două etnii este îmbătrânită și nu mai poate face copii, iar tinerii părăsesc satul orientându-se către zone mai promițătoare din punct de vedere material sau profesional. „Oamenii ăștia nici nu mai țin găini, ce să mai facă și copii? Tineri sunt foarte puțini. E aici aproape de noi (n.r. aproape de sediul Primăriei) un tânăr necăsătorit, care nu se știe dacă va mai face copii, mai e o fată ceva mai în vârstă, iar un pic mai sus nu mai e nimeni tânăr”, ne-a spus primarul comunei Vâlcele, Kovács László.

Romii pleacă mult în străinătate

De altfel, spre o direcție similară încep să se îndrepte și persoanele de etnie romă din localitate, care pleacă în număr tot mai mare în afara țării cu speranța unor câștiguri mai mari decât ajutorul social din care trăiesc în general. Așa se explică de ce natalitatea a scăzut și în rândul acestei populații comparativ cu anul precedent. „Oamenii pleacă atât de des în Anglia, că acum în fiecare zi de joi e un autobuz de la Piatra Neamț care pleacă înspre Londra, trecând în mod expres prin Araci”, ne-a informat primarul.

Consecințe pozitive ale plecării în străinătate

Fenomenul are pe de o parte aspecte pozitive, cum este acela că oamenii își permit din ce în ce mai mult să cumpere lemne pentru foc, iar numărul infracțiunilor de furt a scăzut simțitor. „Furturile s-au oprit față de anii precedenți pentru că sunt foarte mulți plecați. În plus, au început să cumpere lemne pentru că au venit de acolo cu bani”, a precizat Kovács László.

O altă consecință pozitivă a plecărilor în străinătate a cetățenilor de etnie romă este și diminuarea numărului de dosare de ajutor social, care a scăzut de la aproximativ 470, la 242 câte sunt depuse în prezent. Cu toate acestea, modul de viață și de gândire al părinților rămași în țară deseori se transmite către copii, care continuă să vadă la rândul lor o sursă constantă de venit în ajutorul social, neîncercând să se orienteze către practicarea unor meserii în vederea îmbunătățirii nivelului de trai prin muncă. „Noi dăm ajutor social, dar problema este că și următoarea generație va tinde tot către ajutor social”, a tras primarul un semnal de alarmă. Partea bună a nevoii de ajutor social este aceea că, pentru a avea garanția că îl primesc, locuitorii din Araci care au depus astfel de dosare își plătesc taxele și impozitele de achitarea cărora este condiționată primirea ajutorului social lunar.

A scăzut abandonul școlar

Și totuși există o speranță, având în vedere că odată cu creșterea populației rome și cu fenomenul plecării în străinătate pare să fi scăzut abandonul școlar într-atât, încât acum autoritățile locale se văd nevoite să construiască o grădiniță nouă. „Dorim să facem o grădiniță. Avem 220 de copii la grădiniță în Araci. Avem peste 70 de cadre didactice și 51 de clase. Să știți că acum încep să meargă tot mai mulți copii. Mai este și abandon școlar, dar mai rar decât înainte”, ne-a informat primarul, adăugând că cel mai probabil proiectul de construcție a grădiniței va începe din anul următor.

Se înmulțesc construcțiile fără autorizație

Între aspectele care rămân de soluționat în localitatea Araci se regăsește cel al construcțiilor ridicate fără autorizație, pe diferite terenuri pentru care nu au solicitat și nu au primit autorizația respectivă. Fenomenul este din ce în ce mai des întâlnit și încă nu are o soluție clară. „Să știți că este la nivel de țară fenomenul acesta. Dacă terenul este, de exemplu, al lui nea Ion și nea Ion a vândut terenul către un anume Gheorghe, fără acte în regulă, care și-a construit casă acolo, deși nea Ion este în evidențe ca proprietar al locului pe care se află casa pentru că nu au făcut formalitățile, nu pot să mă duc să dărâm pentru că se consideră că fac abuz”, a explicat primarul din Vâlcele.

Proiecte noi în ciuda viitorului incert

În ciuda situației nesigure a viitorului demografic al satului Araci și chiar al comunei Vâlcele, Kovács László este hotărât să înceapă lucrările de apă și canal în cele două localități care astfel ar mai face un pas către dezvoltare. „Proiectul va începe din martie cel mai probabil. Am întâmpinat greutăți că era intabulat un loc care a fost retrocedat. A fost o încurcătură care acum s-a rezolvat. Mai avem de finalizat documentația”, ne-a spus edilul.

Singura problemă care rămâne sub semnul întrebării este aceea a posturilor din administrația locală în viitor. Cu o populație minoritară îmbătrânită și cu una majoritară în care cei mai mulți nu și-au finalizat cursurile sau sunt analfabeți sau semianalfabeți este foarte greu de imaginat cine va deveni de pildă primar în această localitate și cine vor fi oamenii care se vor ocupa de treburile administrative la nivelul comunei Vâlcele în viitor. „Așa așezare bună cum este comuna asta nu știu dacă mai e în județ. La 15 km este Brașovul, la 15 km este Sfântu Gheorghe, la 7-8 km este Feldioara care e pe drumul spre Cluj, Oltul curge în capul satului, pădurea cade pe noi, dar eu nu știu cine o să mai candideze”, a spus primarul Kovács, care este pregătit să-și asume deocamdată un nou mandat.