Jocurile video pot îmbunătăți rezultatele școlare ale adolescenților, însă petrecerea timpului pe rețelele sociale precum Facebook poate avea efecte inverse, estimează autorii unui studiu efectuat în Australia, potrivit The Guardian. Analiza, care vizează performanțele tinerilor de 15 ani în cadrul testelor PISA (Programul Internațional pentru Evaluarea Elevilor), studiază legătura dintre utilizarea internetului și rezultatele școlare și include date de la peste 12.000 de liceeni din Australia. Concluziile demonstrează că elevii care obișnuiesc să joace jocuri în rețea aproape în fiecare zi au un scor cu 15 puncte peste medie la matematică și la testele de citire și cu 17 puncte peste medie la științe.

„Analiza arată că elevii care joacă jocuri online obțin scoruri mai mari la testele PISA“, a declarat Alberto Posso, de la Royal Melbourne Institute of Technology, care a analizat date de la liceeni de pe întreg teritoriul continentului australian care au dat testele PISA, recunoscute la nivel internațional și administrate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). „Atunci când joci jocuri online rezolvi puzzle-uri ca să accezi la nivelul următor, iar acest lucru implică folosirea cunoștințelor generale și a noțiunilor de matematică, citire și științe, care-ți sunt predate la școală“, explică Posso.

Cauza asocierii dintre jocurile pe calculator și succesul în mediul academic nu reiese clar din cercetare. Este posibil ca adolescenții talentați la matematică, științe și citire să manifeste o înclinație mai mare către jocurile online, mai susține sursa citată. O altă explicație ar putea fi faptul că elevii buni lucrează mai eficient, se organizează mai bine și au mai mult timp liber pentru jocuri, astfel explicându-se abi­lităților lor școlare crescute.

Posso a mai studiat și legătura dintre folosirea rețelelor sociale și rezultatele obținute la testele PISA. El a ajuns la concluzia că cei care accesează site-uri precum Facebook și Twitter obțin scoruri, în medie, cu 4% mai mici, iar cu cât crește frecvența utilizării rețelelor sociale cu atât diferența crește.

Peter Etchells, lector la Bath Spa University din Marea Britanie, care nu are legătură cu studiul în cauză, a declarat că acesta „'arată o corelație pozitivă între jocul online și performanțele școlare, dar este nevoie să înțelegem mai bine cum și de ce oamenii se joacă pe calculator, înainte de a despica firul în patru cu privire la ceea ce semnifică de fapt această conexiune“. Acesta a subliniat că de-a lungul timpului mai multe studii au încercat să abordeze această problematică, însă „avem ne­voie de date mai detaliate și mai nuan­țate care să răspundă la astfel de întrebări cu mai multă certitudine“.

Alte cercetări cu privire la efectele jocurilor video asupra performanțelor școlare au scos la iveală rezultate similare, fie arătând că nu există un impact negativ al acestora asupra performanțelor unui individ, fie că au efecte pozitive asupra capacității de înțelegere sau a dexterității. De asemenea, un studiu recent, efectuat la Columbia University, a demonstrat că această activitate practicată intens de copii cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani este asociată cu o creștere considerabilă a capacităților intelectuale și a competențelor școlare.