Covasna Media Group|Thursday, 29 June, 2017

EDITORIAL. Înţelepciune şi empatie, sau populism deşănţat? 




Se măresc lefurile bugetarilor. Unele se dublează, de parcă Olguţa Vasilescu ar fi descoperit, peste noapte, un Eldorado în propria poşetă. Aici e vorba de o fractură de logică la cei care ne conduc şi acuză mereu „greaua moştenire” de la Cioloş: ori miniştrii lui Cioloş şi-au bătut joc şi ne-au împovărat prin inactivitate ori lipsă de profesionalism – şi-atunci n-ai de unde să majorezi nimic, nicio leafă, nicio pensie, nicio indemnizaţie, dimpotrivă, te-apuci de tăiat de oriunde se poate –, ori treaba stă taman invers şi-atunci îţi permiţi să dublezi lefuri, să majorezi puncte de pensie, să arunci cu promisiuni în oricine-ţi iese în cale cu o cerere de mărire a veniturilor. Îi rog pe onorabili să se hotărască ce anume au moştenit: un dezastru, sau o stare de normalitate pe care, în înţelepciunea lor incomensurabilă, se străduiesc acum s-o dărâme.

Trebuie să fii prost să nu te bucuri că-ţi creşte leafa sau pensia. Nu ştiu unde mă încadrez, probabil sunt un prost circumspect, dacă nu cumva de-a dreptul cinic, pentru că nu-mi vine să strig de bucurie când văd ce se-ntâmplă. Parcă e prea dintr-odată, prea pe neaşteptate şi prea în dispreţul tuturor sfaturilor primite de la specialiştii în materie de bună guvernare economică. Pare un populism deşănţat, ce s-o mai lungim. Dar poate că nu e, şi-atunci mă înşel eu. Prefer varianta asta, cu riscul să fiu eu prostul circumspect, Toma necredinciosul şi cum mai doriţi.

Văd, însă, că nu sunt singurul. Preşedintele CJ Covasna, dl. Tamás Sándor, se bucură şi el doar pe treisferturi. Recunoaşte că în administraţia publică e nevoie de lefuri mai mari, se bucură că-i va creşte şi lui leafa (ridicol de mică, e drept), dar e prevăzător: se teme că va fi nevoie de disponibilizări pentru a se încadra în limitele de buget pe care le prevede legea. Altfel spus, e ca şi la privat: mărim leafa minimă, dar mai dăm pe unii afară, altfel falimentăm. Diferenţa e că o instituţie bugetară nu poate falimenta, de-aia există statul. Şi totuşi, în mod normal nu te poţi întinde mai mult decât plapuma bugetară, fie ea şi mărită prin bunăvoinţa Guvernului. Norocul acestor instituţii e că au de unde, numărul bugetarilor încă este mult mai mare decât ar fi necesar. Doar că un Guvern populist nici asta nu va face, cum să crească şomajul într-o guvernare de stânga?!

Şi-ar mai fi ceva: cum vor acţiona aceste măriri de venituri asupra inflaţiei? Asta e întrebarea pe care o pun pensionarii; le creşte şi lor, foarte puţin, pensia, dar dacă va creşte inflaţia ei vor fi primele victime. Când ţi se dublează leafa, poţi rezista la o creştere de preţuri. Când la pensie mai câştigi câteva zeci de lei…, orice creştere de preţ ţi se pare enormă şi nedreaptă. Iar lucrul ăsta se va vedea şi mai bine în momentul în care golurile de la taxe, impozite şi măririle de lefuri vor trebui acoperite de undeva. De unde? Tot de la contribuabili, noi vom fi beneficiarii cunoscutului principiu de „bună guvernare”: iei cu o mână, dai cu două… Şi aici tot pensionarii sunt cei năpăstuiţi. Mă rog, cel mai rău o vor duce întreprinzătorii privaţi, care vor plăti toate populismele Puterii.

De-aia sunt eu circumspect şi nu cred în nemăsurata dărnicie a guvernanţilor. Cum nu crede nici Banca Naţională, care face leul tot mai mic, tot mai lipsit de valoare faţă de celelalte monede. Reacţie absolut normală, câtă vreme creşterea veniturilor nu se bazează pe performanţele economiei, ci pe deciziile nefundamentate ale autorităţilor.

Economia are legile ei, pe care dacă le ignori rişti să derapezi, să ieşi în decor. E cazul Greciei, din care bag sama că guvernanţii noştri n-au învăţat mai nimic. Sigur, sună ca dracu’ să ţi se dubleze leafa şi tu să te plângi. Să nu plângem, dar nici să nu credem că l-am apucat pe Dumnezeu de-un picior dacă suntem bugetari şi-uite că mărinimoşii şi inimoşii de la Guvern ne-au făcut oameni… Am mai spus-o: nu există Guvern pe lumea asta care să nu vrea să crească veniturile alegătorilor. Nu din motive umanitare, nu pentru că i-ar fi milă de oameni, compasiunea nu există în fişa postului unui prim-ministru, ci din pure raţiuni electorale. Şi totuşi, nu toate guvernele României au preafericit alegătorii cu creşteri de venituri atât de importante. A mai făcut-o Tăriceanu, pe vremea când era premier, şi ştim ce-a urmat. Faptul că el şi Dragnea sunt acum la butoane e un motiv suficient să fiu măcar circumspect, dacă nu cumva sceptic de-a dreptul.

(Dumitru Manolăchescu)

 




Comentarii Facebook

Comentarii.

3 Răspunsuri la EDITORIAL. Înţelepciune şi empatie, sau populism deşănţat?

  1. lili

    In economia de piata regula e simpla: cresterile de salarii si pensii duc la cresterea preturilor produselor si serviciilor!
    Ca doar asa isi recupereaza producatorii banii dati la creteri de salarii!
    Mai rea este insa evolutia Leului, dar guvernantii nu se sinchisesc, la averile lor chiar nu ii atinge.
    Ce-a “dat” PSDul lui Dragnea cu o mana, ne vor lua la TOTI Romanii scumpirile ce vor urma si care deja au inceput…
    Olguta nu spune o vorbulita, oricum nu poate face nimic sa impiedice asta si nici marele lider suprem smecher de Teleorman, L Dragnea…
    Votantii lor sunt inca fericiti, PSD “le-a dat” asa cum nici un alt guvern nu “le-a dat”….pai, nu?!

     
  2. lili

    Cursul BNR creşte la maximul ultimilor patru ani şi jumătate!!

    Un Euro a fost cotat ieri la 4,5538 lei!
    Un curs asemănător a mai fost afişat de BNR în 26 octombrie 2012.

    Leul a început săptămîna pe depreciere, cursul anunţat de Banca Naţională României fiind de 4,5538 lei, în creştere faţă de şedinţa precedentă.
    Un curs asemănător a mai fost afişat de banca centrală în 26 octombrie 2012. Vineri, BNR a afişat un curs de 4,5505 lei/euro.

    Cursul de luni a depăşit cotaţia maximă a ultimilor patru ani, de 4,5535 lei/euro, atinsă în 7 iunie 2013, şi este identic cu nivelul din 26 octombrie 2012.
    În 2012, euro a atins cotaţia maximă istorică faţă de moneda românească, de 4,6481 lei/euro, în 3 august 2012, pe fondul tensiunilor politice, ce au culminat cu suspendarea Preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, şi cu Referendumul pentru demitere.

    Analişti: Leul este subminat de iniţiativele populiste ale actualului guvern

    În această perioadă, Leul este subminat de iniţiativele populiste ale actualului guvern, consideră analiştii.

    „Pe plan intern nu se întîmplă prea multe săptămîna aceasta, însă proiectul noii Legi a salarizării bugetarilor promovat de Guvern arată că riscurile derapajelor fiscale rămîn pe agendă (aspect negativ pentru activele denominate în lei). (…) Pentru săptămîna aceasta, este posibil un interval de 4,52-4,56 (lei/euro)“, arată un Raport al ING Bank, publicat luni.

    Leul se va deprecia treptat în următoarele trimestre

    Potrivit unei analize a Erste Group, Leul se va deprecia treptat în următoarele trimestre, cu 1,6%, pînă la 4,62 unităţi pentru un euro în decembrie 2017, influenţat de factori interni cum ar fi creşterea deficitului de cont curent şi incertitudinile fiscale, dar cea mai mare influenţă o vor avea evoluţiile externe.

    „Înăsprirea politicii monetare în Statele Unite, împreună cu riscurile politice din Europa şi un posibil ton mai ferm din partea Băncii Centrale Europene (BCE) ar putea dezavantaja leul în 2017“, a anunţat banca austriacă, potrivit News.ro.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat recent că NU vede spaţiu pentru aprecierea leului, sugerînd în acest fel că ar putea fi tolerată o depreciere a acestuia.”

    Asa arata “binele” Olgutei, al lui Dragnea,Tariceanu si Grindeanu!
    Adaugati cresterile de preturi la Energie electrica, gaze naturale si restul si aveti “binele” ce l-ati votat, dragi votanti ai PSD!

     
  3. lili

    De ce sunt atat de “darnici” PSDeii?
    Ca sa duca bani mai multi la Buget din Taxele pe salariile romanilor!
    Uite cum:

    “Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Decalajul dintre salariul brut şi cel net, adică partea pe care angajaţii o cedează statului, a crescut continuu în ultimii ani, ajungînd în ianuarie 2017 la 868 de lei.
    În 2007, această diferenţă era de 314 lei, arată Mediafax care a consultat o serie de date statistice.
    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce cîştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS).
    Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decît cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%.

    În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei. Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004.
    Practic, suma plătită ca Impozit catre Stat a crescut odată cu salariul: cînd se calculează Impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămîne.
    Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.”

     

Adaugă Comentariu

-->