Covasna Media Group|Thursday, 27 July, 2017

EDITORIAL. Ultima noapte de pace, întâia zi de război 




Da, e vară, e căldură mare, lumea pleacă în concedii la munte și la mare. Cui îi mai arde de presă, de politică, de știri senzaționale?! Uite c-a rămas un nucleu, un miez fierbinte: Guvernul de nulități, liderul maxim Liviu Dragnea, Curtea Constituțională, DNA, Justiția. Destule cât să-i ardă pe nepricepuți sau pe naivi.

Iar nepricepuții și naivii suntem noi. Îi vedem pe la teve bălmăjind despre „atacurile lui Soros asupra PSD și României” și mai să-i credem – la urma-urmei PSD înseamnă România și viceversa, nu?! Păi n-au votat 3 milioane de români pentru PSD? N-au stat alte vreo 10 milioane de români în case, la căldurică, lăsând acest mare partid să joace soarta țârii la ruleta rusească?! Ba cum să nu, exact așa a fost. Acum vedem rezultatele, și suntem doar la început. Cum să nu-l crezi pe mustăciosul zâmbitor Dragnea, una victima innocente dela Justitia?!

Strada încă nu reacționează. Și nici nu cred că o va mai face la nivelul protestelor din fe-martie. Doar presa mai cârâie, dar „soarele” politic orbitor o va reduce și pe ea la tăcere. Pe acest fundal sonor liniștitor, PSD și CCR au pornit ofensiva totală asupra Justiției și DNA. Unii cred că e vizat și președintele Iohannis, dar nu cred ca Dragnea să deschidă atât de multe fronturi în același timp. E suficient, deocamdată, să fie salvat de la pușcărie de Daniel Morar și Valer Dorneanu, doi judecători constituționali care s-au predat deja Puterii pesediste (restul, mai târziu, să nu se producă înghesuială). După care urmează revocarea Laurei Kövesi și amenințarea președintelui României cu suspendarea. Și cam atât, absolut suficient câtă vreme partidele de Opoziție continuă să facă figurație.

Dar nici nu-i nevoie de mai mult. Liviu Dragnea se va salva odată cu România toată de atacul josnicului Soros, „omul negru”, evreul nenorocit care vrea să distrugă PSD. Vă dați seama?! Soros contra PSD! Cineva constata un lucru năucitor: pesediștii nu reușesc nici măcar să se victimizeze fără să plagieze. Discursul lui Dragnea este absolut identic cu cel al premierului ungar Viktor Orbán: evreul multimiliardar George Soros atacă Ungaria, să ne apărăm, să nu cedăm, să nu ne lăsăm păcăliți! E plină Budapesta de afișe anti-Soros îndemnând populația la vigilență. Până să le pună și Gabi Firea prin București, nu mai e multă vreme. Ce mi-e Ungaria, ce mi-e România, la urma-urmei?! Două victime ale „imperiului Soros”, care, ca să se apere, vor fi nevoite să se alieze cu Putin și Erdogan…

E greu de crezut, dar așa arată România anului 2017, care a început furtunos și a continuat total neconvingător sub toate aspectele. Cum se va încheia filmul ăsta prost, în care vreo 20 de milioane de români joacă roluri de figuranți, nu putem ști. Dar eu am o bănuială: în toamnă vor începe proteste masive în stradă. Dacă până atunci vom reuși să nu intrăm în criză financiară din motive de golire a bugetului, vom mai avea o speranță. Dacă va fi exact pe dos, Dumnezeu cu mila!

Până atunci, rețineți amenințarea unui pesedist disperat: eu am vrut pace cu toată lumea, dar dacă alții nu vor, atunci… gata, s-a terminat cu pacea, începem războiul! Ce pace or fi vrut pesedeii și cum s-or fi gândit s-o instaureze, nici măcar ei nu știu. Or fi crezut că poți cumpăra întregul electorat, plus Europa liberă, cu pâine și circ?! Dacă da, atunci în toamnă vor înțelege că nici măcar românii nu pun botul chiar la toate pomenile…

(Dumitru Manolăchescu)




Comentarii Facebook

Comentarii.

1 Răspuns la EDITORIAL. Ultima noapte de pace, întâia zi de război

  1. lili

    Ceva similar din ADEVARUL:

    “De vreo jumătate de an, tiptil-tiptil şi prin iniţiative aparent disparate, dar care curg în acelaşi sens, se schimbă din temelii fundamentele pe care se sprijinea până acum această ţară.
    Cum actuala majoritate a dovedit deja că nu face nimic întâmplător şi că nu iese din cuvântul liderului nici când riscă ridicolul absolut, cred că putem credita cu acest demers gândirea politică a lui Liviu Dragnea.
    Modificări mai subtile, dar mult mai dramatice vizează relaţia dintre aleşi şi alegători.
    Aici se lucrează simultan pe mai multe paliere, dar tendinţele sunt deja vizibile. Una certă este aceea de a dezincrimina parţial sau total infracţiuni de corupţie (dare şi luare de mită, trafic de influenţă) sau de serviciu (abuz, neglijenţă, incompatibilităţi, conflict de interese). Adică exact acele infracţiuni în care victime suntem noi toţi, simplii cetăţeni, şi care nu aflăm că suntem victime decât dacă faptele sunt investigate de către procurori. Iar dezincriminarea asta face: ţine procurorii departe de fapte.

    Exemplar în acest sens este modul în care a fost gândită funcţionarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, prin care se derulează vreo 30 de miliarde de lei. Prin derogări de la legi, ministrul Dezvoltării a primit dreptul de a distribui discreţionar şi fără niciun control real aceşti bani către autorităţile locale.
    Tot prin derogări, primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene pot cheltui la fel de discreţionar aceşti bani. În paralel însă, prin recente modificări legislative, răspunderea penală pentru semnăturile puse pe documente a fost transferată dinspre primar şi preşedinte de CJ către funcţionarii din subordine. Şi pentru ca cercul să se închidă complet, prin noua lege a salarizării, ordonatorii de credite (primari şi preşedinţi de CJ) au primit dreptul de a dispune discreţionar de sporurile salariale pe care le acordă propriilor subordonaţi.
    Raportul de putere este astfel complet structurat: politrucii prevalează asupra specialiştilor. Desigur, ceea ce vedem sunt doar nişte indicii, căci lucrarea e abia la început, dar prea merg toate în acelaşi sens ca să nu le considerăm o tendinţă.
    Şi dacă ne uităm de sus la stadiul actual al lucrărilor, putem vedea următoarele: preşedintele ţării este sortit maximei izolări, Parlamentul poate dispune discreţionar, ba chiar iraţional de Guvern (cazul Grindeanu e elocvent), miniştrii dispun de aleşii locali prin modul de alocare a resurselor, iar aleşii locali dispun de funcţionărimea din subordine.
    Ce-i drept, parlamentarii depind, la alegeri, de aleşii locali, dar datoria nu rămâne neplătită: relaxarea legislaţiei penale privind corupţia şi infracţiunile de serviciu, precum şi reglementarea alegerilor într-un singur tur de scrutin, care conservă în bună măsură mandatul actualului deţinător, sunt parte a înţelegerii reciproc avantajoase. Singurul care lipseşte din această ecuaţie este cetăţeanul, căruia îi rămân tot mai puţine instrumente de a schimba ceva atunci când simte nevoia schimbării.
    Ultima instanţă la care acesta mai putea apela, Curtea Constituţională, pare să-şi fi abandonat acest rol.
    Spre exemplu, de vreun an şi mai bine, în toate deciziile care vizează infracţiuni de corupţie sau de serviciu, CCR arată o grijă deosebită grijă exclusiv faţă de drepturile făptaşilor şi niciodată faţă de drepturile victimelor. Or asta este deja, în sine, o altă tendinţă, dar care merge în acelaşi sens. Deasupra simplului cetăţean şi independent de voinţa sa, pare a se construi cu migală un sistem de putere piramidal şi puternic ierarhizat, un fel de dictatură a birocraţilor. Sau, mai degrabă, un Sistem.
    Dacă nu suntem atenţi, ne vom trezi într-o bună zi că am ajuns, pe nesimţite, într-o altă ţară decât cea pe care o ştiam.

    De ce l-am indicat pe Liviu Dragnea ca părinte politic al acestui plan?

    Păi să vedem ce avem: bugetar de-o viaţă, condamnat pentru fraudă electorală, judecat pentru fraudarea banului public, posesor al unei averi depăşite ca magnitudine doar de legendele privind modul în care a acumulat-o, omul care şi-a ras propriul Guvern doar întorcând degetul mare în jos, ca împăraţii romani pe vremuri.
    Ce lipseşte din biografia domnului Dragnea ca să nu fie principalul suspect?”

     

Adaugă Comentariu

-->